Cât de mult se pot schimba doi oameni la gândul dobândirii puterii? Am imaginat un spectacol pe ideea acelei ore de dinainte să înceapă lanțul crimelor, în care totul este trăit de protagoniști ca posibilitate și nu înfăptuit, așa cum trăiesc actorii situațiile, imaginându-le, dar iată că deși Duncan încă nu a venit, crimele săvârșite mental i-au modificat fundamental pe cei doi. Mereu se vorbește despre partea pozitivă a voinței, niciodată despre ceea ce se pierde dorind prea mult. Macbeth aș zice că e despre ce pierzi atunci când vrei să fii mai mult decât ce ești acum.